Într-o ultimă zi de toamnă târzie, pe muntele Ceahlău au
urcat 150 de oameni: profesori, învăţători şi elevi. Motivul? Dragostea pentru
munte, bineînţeles. La cabana Dochia s-a lansat volumul ,,Itinerarii spirituale
la muntele Ceahlău – mitologie şi ortodoxism”, o încununare a proiectului cu acelaşi
nume implementat de Asociaţia ,,Pro Grinţieş” cu sprijinul Consiliului Judeţean
Neamţ. Elevii şi profesorii, autori, într-o mai mică sau mai mare măsură autori
ai acestei cărţi, nu sunt la prima lor ascensiune pe Ceahlău, în cadrul acestui
proiect. Pe 8 iunie au urcat pentru lansarea proiectului şi pentru a realiza
prima etapă de cercetare. Au străbătut traseele muntelui, au făcut fotografii,
au cules informaţii, au luat interviuri.
La cabana Dochia, în prezenţa presei, prin cuvânt şi prin
imagine, s-au prezentat etapele cercetării. Efortul depus a fost unul deosebit,
dar şi rezultatele sunt pe măsură. Cartea şi broşura sunt tipărite în condiţii
grafice deosebite şi aceasta era mai mult decât necesar: sunt aproape 400 de
fotografii – cărţi poştale, imagini de epocă culese din sate, fotografii făcute
pe cărările muntelui de elevi şi profesori, instantaee din timpul drumeţiilor.
Cartea prezintă multe posibile ,,Itinerarii spirituale la muntele Ceahlău”:
tradiţie, legendă, istorie.
Sunt
prezentate legendele şi tradiţiile locului şi ştim că nu este munte în România
care să aibă mai multe poveşti ca Ceahlăul. Spiritualitatea creştină este
ilustrată prin istoria şi poveştile despre vechile schituri şi mănăstiri, dar
şi prin bisericile ţărăneşti ale veacurilor al XVIII-lea şi al XIX-lea,
monumente istorice şi de arhitectură. Şi ştim că Neamţul este judeţul cu cele
mai multe mănăstiri şi schituri, iar la muntele Ceahlău a fost din vechime o
adevărată Meteoră românească. Şi trebuie să amintim mănăstirile
Hangu, Pionul, Cerebucul, Durăul, Călugăreni, Sofia, Casiana, Schitişorul,
Poienile, Schitul Sahastru.
Cartea,
îmbogăţită cu hărţi, oferă turistului şi pelerinului itinerarii, posibilitatea
de-a afla ceea ce trebuie văzut, ce este frumos pe aceste locuri, care sunt
comorile sale spirituale. În cadrul proiectului au fost angrenaţi profesori şi
elevi de la şcolile din Grinţieş, Ceahlău, Taşca, Pipirig, dar şi cercetători
cu experienţă precum lect. univ. Iulian Săndulache de la Facultatea de
Geografie a Universităţii Bucureşti sau reprezentanţi ai Direcţiei de
Administrare a Parcului Naţional Ceahlău (prof. I. Pârvulescu, Cătălin
Gavrilescu, C-tin Andraş). Managerul proiectului a fost prof. dr. Daniel
Dieaconu, sprijinit de profesorii Vasile Răşchitor, Mihai Panţiru, Loredana
Zaharia, Dan Ioan Husari, Ana Vieru, Raluca Dosoftei, Cristian Vatamanu,
Cristina Vatamanu, Ion Diaconu.
Cartea a
fost rezultatul muncii de echipă, a muncii de teren, dar şi a cercetării asidue
în biblioteci şi arhive. Un însemnat grup de munteni de la poale de Ceahlău
oferă un dar: o carte despre cele de demult, despre cele frumoase, despre toate
cele care trebuie văzute la muntele Ceahlău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu