ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN PANŢIRU" GRINŢIEŞ

miercuri, 20 mai 2009

CONCURSUL DE MATEMATICA ,,NICANOR MOROŞAN"

REZULTATE
REMARCABILE
OBTINUTE
DE ELEVII
S.A.M. GRINTIEŞ
LA EDIŢIA A IV-A A
CONCURSULUI DE MATEMATICA ,,NICANOR MOROŞAN" PÎRTEŞTII DE JOS
4 APRILIE 2009

Concursul de matematica ,,NICANOR MOROŞAN"

REZULTATE

REMARCABILE

OBTINUTE

DE ELEVII

S.A.M. GRINTIEŞ

LA EDIŢIA A IV-A A

CONCURSULUI DE MATEMATICA ,,NICANOR MOROŞAN" PÎRTEŞTII DE JOS

4 APRILIE 2009

marți, 12 mai 2009

Revista ,,Catharsis"

in plina ascensiune

pregatiri pentru

participarea la

Simpozionul National

,,Scoala Moderna"

30 mai 2009 Piatra Neamt

Revista ,,Catharsis"

in plina ascensiune

pregatiri pentru

participarea la

simpozionul National

,,Scoala Moderna"

30 mai 2009 Piatra Neamt

Fotbal pe teren redus-

Negresti

Judetul Vaslui

Raschitor Romulus

Fotbal pe teren redus -

Etapa de zona

Negresti judetul Vaslui

Raschitor Romulus

Concurs ,,Prietenii Pompierilor" Etapa de zona Bicaz 11 MAI 2009

joi, 7 mai 2009

Parteneriat VORONA

VORONA - SCOALA DE ARTE SI MESERII GRINTIES

Concurs de arta fotografica Barlad 2009

SAM Grinties
prezinta la
Concursul National
de arta fotografica
mai - iunie 2009
Barlad

Concurs de arta fotografica Barlad 2009

SAM Grinties
prezinta
la Concursul
National
de arta
fotografica
mai - iunie 2009
Barlad

luni, 27 aprilie 2009

Şcoala Gimnazială ,,Constantin Panţiru" Grinţieş - NEAMŢ

Institutia de invăţământ : Şcoala Gimnazială ,,Constantin Panţiru"

Localitatea : GRINŢIEŞ

Tipul de şcoală: gimnazială

Limba de predare: limba română ;

SCURT ISTORIC

Începuturile învăţămăntului primar în comuna noastră sunt confirmate de situaţia cuprinsă în anuarul oficial al ministerului instrucţiunilor publice şi cultelor .

Şcoala primară din Grinţieşul Mic a luat fiinţă la 1 februarie 1865 intr-o casă particulară datorită reducerii nr. de elevi care au abandonat şcoala începută şi postul este desfiinţat pentru 4 ani.(1872-1876). Şcoala primară din Grinţieş se va redeschide în anul şcolar 1876-1877 de când se păstrează primul catalog şi registru matricol.

În anul 1890 şcoala din Grinţieşul Mic funcţionează cu 40 de elevi.

În anul 1900 la Grinţieşul Mic funcţiona ca învăţător GheorgheGavrilitianu-Focşa.

Din anii 1910-1915-Octombrie, în satul Bistricioara învăţătorul functionaq învăţatorul Andronie G. .

În satul Grinţieş, Trofin Nicolae definitiv în anul 1865 .

În satul Poiana Grinţieş Trofin Nicolaie, definitiv în anul 1910 .

Prin legea casei şcolilor din 1896 se înfiinţează construcţia localurilor de şcoală din bugetul comunelor care va impulsiona construcţiile şcolare după un plan tip “ casa şcolilor “aplicată şi în construcţia localului vechi al şcoli de patru ani Grinţieşul Mic (1901 ) unde a predat peste patruzeci de ani învatatorul Nicolae Trofin .

Acelaşi plan se aplică în construcţia localului din satul Bradu în anii 1911 -1912 .

Ridicarea localurilor aflate în stare de funcţionare a însemnat un împortant progres întrucat până atunci s-a învăţat î în case particulare.

Învăţătorii

Grinţieşul Mic

1865

1901

Vasile Savescu, Neculat Trofin

Bistricioara

1877 -1878

-

Pantelimon Cadere

Poiana Grinţieşu

1910

-

Neculai Trofin

Bradu

1911

1911 -1912

Eugen Grinţescu

Grinţieşul Mare

1926

1930-1931

Emanoil Romanescu şi Ecaterina Romanescu

Activitatea şcolii în acei ani prezintă elemente de progres ,cuprinderea unui număr de elevi în continuă creştere, înbunătăţirea conţinutului programelor şi al planului de învăţământ, orientarea mai realist-practică a instrucţiei obligatorii.

Învăţământul primar în comună s-a extins prin existenţa a cinci unităţi şcolare în anul 1926 care în anul1936 erau numerotate astfel:

Şcoala Nr. 1 Grinţieşul Mic

Şcoala Nr. 2 Bistricioara

Şcoala Nr. 3 Poiana

Şcoala Nr. 4 Grinţieşul Mare

Şcoala Nr.5 Bradu

Instalarea regimului comunist si aplicarea reformei invatamantului din anul 1948 a marcat inceputurile invatamantului gimnazial (1949-1950) obligatoriu cu sapte clase pînă în 1964, cu opt clase până în 1969,când a luat fiinţă clasa a 9 -a cu un profil AGRO-INDUSTRIAL.

Cu toate carenţele şi deformările aduse învăţământului tradiţional în cei 45 de ani de comunism acentul pe informaţie politizarea scăderea aportului culturii umaniste cu consecinte directe în plan moral, superficialitatea însuşirii cunoştinţelor în condiţiile generalizării învăţămîntului, scăderea eficientei formative a scoli, învăţământul din comuna Grinţieş s-a înscris până astăzi cu rezultate de prestigiu.

Noile generaţii de dascăli stabiliţi în localitate, alături de cadrele didactice cu o mai veche experienţă didactică au eradicat până la limita abandonul şcolar şi au pregătit zeci de serii de elevi.

La începutul celui de-al treilea mileniu şcoala cu clasele I-VIII GRINŢIEŞ se prezintă cu rezultate care o situiază la nivelul celor mai moderne unităţi şcolare ale judeţului Neamţ în comună funcţionează 5 unităţi de învăţământ preşcolar, şi gimnazial, cu localuri proprii foarte bine întreţinute şi încadrare corespunzătoare.

Şcoala cu clasele I-VIII Grinţieş cu localul dat folasinţa în 1962 cu aripa dreaptă construită în 1966 şi etajul în anul 1974 cu 12 săli de clasă laborator fizică, chimie, laborator de biologie şi atelier şcolar în profil mecanic-tâmplărie.

Terenul de sport din curtea şcolii este amenajată pt. fotbal, handbal, volei, atletism, iar în apropiere se află pârtia de schi.

Şcoala cu clasele I-IV Grinţieş nr. 2 cu localul construit în anul 1975 cu 2 săli de clasă pt. înv. primare şi sala pt. grădiniţă.

Şcoala cu clasele I-IV Nr. 1 Bradu cu localul construit între anii 1911-1912,cu două săli de clasă şi două încăperi pentru grădiniţă.

Şcoala cu clasele I-IV Nr.2 Bradu cu localul construit în anul 1977.

Grădiniţa Gintiesu Mic functioneaza în cel mai vechi local de pe raza comunei construit în anul 1901 care până în anul 2007 a ţinut loc de muzeu şcolar creat de profesorul Constantin Pantiru.

Remarcabil este faptul ca elevii iubesc scoala si deplasarea lor la scoala de coordonare din cele mai indepartate locuri se face cu microbuzul scolar.

Sprijinul permanent al primariei s-a convertit în renovarea:

-tuturor localurilor: - în praf de piatra

- lambriuri pe suprafetele sălilor de clasa

- si a holurilor faiantate

- dotarea sălilior de clasa cu table rabatabile

- introducerea apei curente la Scoala din Centru si Grinties 2

- instalarea centralei termice la scoala de coordonare.

- dotarea scolii cu calculatoare faciliteaza pregatirea elevilor in domeniul informaticii constientizand o dovada graitoare ale caracterului aplicativ informational al învatamantului.

Primaria, Biserica si Scoala cu localurile renovate si excelent intretinute evidentiaza puterea economica a comunei Grinties si dorinta de progres a locuitorilor pentru care primaria a insemnat autoritate, Biserica-stâlp al credintei in Dumnezeu si scoala- lumina stintei, ale caror rezultate sunt evident proiectate înspre viitor.

CUVÂNT ÎNAINTE

MISIUNEA ŞCOLII

Ce este ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII GRINŢIEŞ ?

Scoala noastra constituie o treapta solida cu oportunitati europene, pentru un viitor sigur, pentru toti cei care au nevoie de educatie(copii, tineri, adulti) asigura increderea mai presus de restrictii si amenintari, pentru fiecare, indiferent de etnie, religie şi vârstă.

Şcoala Grinţieş asigură un cadru favorabil dezvoltării integrale, a personalităţii ( siguranţa fizică şi pshihică) deschidere spre adaptarea la noile cerinţe ale dezvoltării societăţii democratice europene, păstrarea tradiţiilor locale, încurajarea fermităţii, demnităţii personale, şi valorificarea talentelor individuale.

Şcoala de ARTE ŞI MESERII GRINTŢIEŞ este o instituţie cu multiple disponibilităţi,

.... o şcoală de tradiţie a învămîntului

nemţean,

....un spaţiu primitor şi familiar,

....o inepuizabilă sursă de cunoaştere,

....un loc al prieteniei şi al respectului,

....o şcoală a noilor tehnologiei de

informare şi comunicare, ....o fereastră deschisă gândului îndrăzneţ,

un spaţiu al sănătăţii, al mişcării şi al

aerului curat

.....un catalizator al formării individuale, al iniţiativei şi al creativităţii, .... un tărâm al literaturii şi al artelor, ....o şcoală a educaţiei europene în spirit democratic.

Ce îşi doreşte ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII GRINŢIEŞ ?

Misiunea ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII este furnizarea,

în cadrul comunităţii şi în parteneriat cu aceaste,

de servicii educaţionale de calitate,

adecvate nevoilor observate la solicitanţi şi,

prin asigurarea parcursului de dezvoltare a fiecărui elev,

realizarea unui învăţământ individualizat,

menită să permită formarea, în deplină siguranţă a persoanei,

a unui cetăţean competent şi responsabil,

întreprinzător şi creativ.

ECHIPA DE PROIECT

Proiectul de dezvoltare a şcolii este expresia unei analize şi expresii colective.

Componenţa :

Prof . Răşchitor Vasile – Coordonator de proiect

Prof. Potlog Teodora – Redactarea proiectului

Înv. Azoiţei Elisabeta – Identificarea ţintelor

Prof. Dieaconu Daniel – Realizarea diagnozei

Adm. Zavroţchi Cristian

Deviza: Prin valorificarea şi cultivarea inteligenţelor multiple

prin parteneriat educaţional,

către o coeziune socială şi o dezvoltare durabilă.

ŢINTE STRATEGICE (SCOPURI)

1. Constituirea, promovarea şi menţinerea imaginii şcolii

MOTIVAŢIE:

În contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională .se impune crearea şi promovarea imaginii şcolii, fiind şi şcoală cu personalitate juridică

2. Dezvoltarea resurselor umane şi participarea la formarea continuă

MOTIVAŢIE:

Conservatorismul, automulţumirea şi lipsa de informare în folosirea metodelor active de predare.

3. Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei

MOTIVAŢIE:

În organizarea, proiectarea şi desfăşurarea activităţilor este nevoie de lucru în echipă, de consultare în luarea deciziilor

4. Dezvoltarea bazei materiale a şcolii şi atragerea de resurse financiare

MOTIVAŢIE:

Este nevoie de extinderea spaţiului şcolar, de amenajarea unei baze sportive , de o amplă acţiune de igienizare şi de creare a unui ambiant plăcut.

5. Cunoaşterea şi perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale

MOTIVAŢIE:

Copii nu-şi mai cunosc tradiţiile – reânfiinţarea ansamblului folcloric al şcolii

6. Dezvoltarea curriculară

MOTIVAŢIE:

CDS – se face acum pentru încadrarea cadrelor didactice neexistând o consultare a beneficiarilor

7. Articularea relaţiei dintre şcoală şi comunitatea locală

MOTIVAŢIE:

Slaba colaborare dintre şcoală şi comunitatea locală şi lipsa proiectelor comune.

RESURSE FINANCIARE

Consiliul local :

- Asigură finanţarea pentru salariile personalului şcolii şi fonduri pentru reperaţii curente, încălzire, iluminat şi curăţenie – 650 000 lei

OFERTA CURRICULARĂ

Cadrele didactice au putere de decizie privind :

- Manualele folosite la clasă

- Tipul de curriculum pe care îl propun elevilor (aprofundare, extindere, opţional)

- Instrumente de evaluare internă

OPŢIONALELE PROPUSE PENTRU

ANUL ŞCOLAR 2010 – 2011

Micii artişti, cl. I - înv. Azoiţei Filip

Educaţie Rutieră, cl. a II-a, a IV-a - înv. Panţiru Mihai

Cei şapte ani de acasă, cl. a III-a, înv. Azoiţei Elisabeta

Aspecte de istorie locală, cl. a V-a - prof. Dieaconu Daniel

Aspecte de istorie locală, cl. a VI-a - prof. Dieaconu Daniel

Joc sportiv handbal, cl. a VII-a - prof. Răşchitor Romulus

Tehnici de lectură activă, cl a VIII-a-prof. Zaharia Loredana

ŞCOALA BRADU NR.1

Literatură pentru copii, cl. I - înv. Asăvoaie Elena

Caligrafie, cl. a II-a, înv. Rusu Elena

Literatură pentru copii şi calculatorul, cl. a III-a, înv. Asăvoaie Elena

Caligrafie, cl a IV-a, înv. Rusu Elena

Aprobate în Consiliul de Administraţie

Director,

Prof. Vasile Răşchitor

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

1) INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV

A. RESURSE UMANE:

• Populaţie scolară: 259

- rata abandonului şcolar – 98%

- rata de promovabilitate – 100%

- ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune – 40%

- frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare – 1%

- promovabilitatea la testele naţionale – 96%

• Personal didactic- numar cadre didactice - 24

- numărul cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică/ştiinţifică – 11 CD

B. RESURSE MATERIALE:

Spaţiu de şcolarizare şi dotarea actuală:

1. 12-săli de clasă

2. 2-laboratoare (fizică, chimie, biologie)

3. 1-laboratoare de informatică

4. 1-cabinet de limba şi literatura romănă

5. 1-teren de sport

6. 1-bibliotecă cu 7640 volume

7. -aparatură audio, video şi de informatică:

8. 10- calculatoare Pentium IV

8. 3- calculatoare Pentium III

9. 3- scannere

10. conectare permanentă la Internet

11. 4 -imprimante

12. 1 -combină muzicală

13. 3- televizoare

14. 3 -copiatoare

2 ) INFORMATII DE TIP CALITATIV

a)Mediul de provenienţă al elevilor :familii cu nivel de scolarizare mediu, din rural,in procent important ,pensionri ,fara ocupatie sau plecaţi la muncă în străinătate .

b) Calitatea personalului didactic :

Foştii sau actualii profesori sunt cunoscuţi şi recunoscuţi pentru performanţele elevilor pe care i-au îndrumat prin activitatea lor metodico-ştinţifică ,prin efortul creativ, concretizat în elaborare de manuale şcolare ,culegeri de specialitate ,colaborari la reviste .

c)Relatiile interpersonale sunt bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.

d)Calitatea managementului şcolar – directorul şcolii înpreună cu o echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de perfectionare în domeniul managementului educational ,au iniţiat şi dezvoltat activităţi de parteneriat cu alte scoli, cu comunitatea locală.

Scoala funcţioneză după un plan managerial propriu.

3 ) CULTURA ORGANIZATIONALA

Conducerea şcolii a elaborat Regulamentul intern ,care cuprinde norme privind atăt activitatea elevilor, cât şi a cadrelor didactice.

In ceea ce priveste climatul organizatiei şcolare, am putea spune că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad de angajare ridicat a membrilor instituţiei scolare, este un climat stimulativ, care ofera satisfacţii, unde relaţiile dinte cadreledidactice sunt deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Directorul este deschis dialogului şi ascultă sugestiile profesorilor, face, aprecieri frecvente, discrete şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţa, le ofera o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv- educativă şi în conduita cadrelor didactice.

Invatam continu impreuna este divizia scolii noastre prin care urmarim ca fiecare elev sa aiba un nivel optim de disciplina si cultura generala. Se acorda anual unui singur elev,diploma de onoare a scolii,pentru rezultate exceptionale optinute in procesul instructiv-educativ.Elevii,dascalii si parintii sarbatoresc impreuna zilele de 8 martie,1 iunie,ziua invatatorului. Elevii claselor terminale a-VIII-a si Anul II SAM- organizeaza banchetul absolventului, se sarbatoreste anual ziua scolii (ULTIMA DUMINICA DIN LUNA MAI )

Analiza SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnică) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere:

a) OFERTA CURRICULARĂ:

PUNCTE TARI:

● Organizarea şi desfaşurarea exemplară a CDŞ, datorată, încadrării cu profesor calificat, titular.

● Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular ( planuri de învăţămînt şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare-manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.)

PUNCTE SLABE :

―legislativ-managerial-oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor ;

―administrativ-opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţi elevilor clasei;

―resurse umane –insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicirările(părinţilor şi copiilor)beneficiarilor.

OPORTUNITAŢI:

●Indentificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice.

●CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în TIC.

●Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intriseci pentru învăţare.

●CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale.

● toţi profesorii au abilităţi de operare PC.

AMENINŢĂRI:

― există riscul micşorării numărului de cereri de înscriere în instituţie.

―Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor. Numărul calculatoarelor din şcoală nu este suficient, ―Comunicarea încă deficitară între şcoală, CCD şi Inspectoratul Şcolar poate afecta buna organizare a curriculumului şcolii.

b) RESURSE UMANE:

PUNCTE TARI:

· personal didactic calificat în proporţie de 98%

· ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul I este de 50%

· ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de 76%

· relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ;

· există o bună delimitare a resposabilităţilor cadrelor didactice precum şi o bună coordonare a acestora.

· ameliorarea relaţiei profesor-elev prin intermediul Consiliului rprezentativ al elevilor care este activ;

PUNCTE SLABE:

1. slaba motivare, datorită salariilor nesatisfăcătoare.

2. conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice.

3. reticenţa unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului.etc.

OPORTUNITĂŢI

1. numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs şi a şcolii (cercuri pedagogice, simpozioane )etc favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună

2. varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de CCD, ONG-uri, universităţi.

3. posibilităţi financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice.

4. întîlniri frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor.

Amenintari

· scaderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale.

· Scăderea prestigiului cadrelor didactice prin pensionarea unor profesori recunoscuti pe plan local.

· Lipsa influientei sistematice a mediului familial (absenta din familie/ criza de timp a părinţilor ) datorită situaţiei economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflecta atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor.

· c) RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE:

PUNCTE TARI :

v starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare

v existenţa cabinetelor , laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline –informatică, fizică şi chimie, biologie , lb. Română, precum şi a unui cabinet SEI

v şcoala are bibliotecă ,iar fondul de carte a fost reactualizat

v materialul didactic este reactualizat şi îmbunatăţit la toate disciplinele.

PUNCTE SLABE:

la unele discipline sistemul AEL nu dispune de soft educaţional.

fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor meritoşi.

aceste fonduri nu sunt suficiente pentru achiziţioonarea unor echipamente şi materiale didactice.

OPORTUNITĂŢI:

Ø descentralizarea şi autonomia instituţională

Ø parteneriat cu comunitatea locală ( Consiliul local ,părinţi ),firme (CEFIDEC VATRA DORNEI )

Amenintari:

o administrarea restrictivă a resurselor materiale şi financiare existente

o Inconsecvenţa conduitei şcolare privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare.

o ritmul accelerat al schimbărilor tehnologiice conduce la uzura morala a echipamentelor existente.

d) RELAŢII CU COMUNITATEA:

PUNCTE TARI :

Ø semestrial – Comisia dirigintilor organizează întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii delicvenţei juvenile;

Ø în şcoală se desfăsoară programe educaţionale;

Ø întâlniri semestriale cu comitetul reprezentativ al părinţilor, suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii

Ø dezvoltarea relaţiei profesori- elevi-părinţi se realizează şi prin intermediul activităţilor extra curriculare culturale, organizarea de concursuri, expozitii cu produse realizate de elevi

Ø contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare precum-excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.

Ø buna funcţionare a legaturii cu autoritatea locală.

PUNCTE SLABE:

· insuficiente legături de parteneriat cu O.N.G-uri;

· puţine activităţi dessfăşurate în şcoală solicită co-participarea activă a părinţilor.

OPORTUNITĂŢI

§ disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Consiliul local, Biserica,Politia, Biblioteca comunală)

§ cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al elevilor privind desfăsurarea de activităţi comune părinţi-profesori-elevi .

§ interesul altor şcoli, instituţii omoloage, pentru schimburi de experienţa.

Amenintari

nivelul de educaţie şi timpul liber limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară:

instabilitatea la nivel social şi economic a instituţiilor partenere;

slaba informare privind specificul/inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere (incompatibilitate instituţională cu unele programe de finanţare, lipsa acreditarii pentru derularea de cursuri de formare a adulţilor etc)

miercuri, 20 mai 2009

CONCURSUL DE MATEMATICA ,,NICANOR MOROŞAN"

Concursul de matematica ,,NICANOR MOROŞAN"

marți, 12 mai 2009

joi, 7 mai 2009

Parteneriat VORONA

Concurs de arta fotografica Barlad 2009

Concurs de arta fotografica Barlad 2009

Palatul Cnejilor

Proiect ECOscoala

luni, 27 aprilie 2009